Ceremonia de căsătorie în Ţara Oasului : nou corpus disponibil la Fonoteca (MMSH, Aix-en-Provence)

În februarie 2011, etnologul Danielle Musset,1 a depus la Fonoteca de la MMSH anchetele de teren realizate pentru teza sa de de doctorat având ca subiect Ceremonia de căsătorie în Moişeni, România 2. Corpusul anchetelor, cu o durată totală de cinci ore, conţine două interviuri cu locuitori din Moişeni,  cântece, dansuri tradiţionale, ritualuri şi peisaje sonore din timpul nunţii. În cadrul practicii obligatorii pentru validarea anului 2 de master numit Monde du livre, am avut ocazia de a documenta cele 41 anchete de teren înregistrate între anii 1974-1977. Corpusul constituit este consultabil în baza de date Ganoub a Fonotecii.

Aceste anchete au fost înregistrate în Țara Oaşului (nord-vestul României),  în Moişeni, Huţa şi Bixad, sate din judeţul Satu Mare, într-o zonă încă puţin studiată în anii 70. În timpul unui voiaj, această zonă a atras curiozitatea etnologului Danielle Musset care s-a hotărât să studieze această piesă fundamentală a vieţii rurale, imediat influenţată atât de evoluţia mentalităţilor cât şi de orice altă schimbare a societăţii ((Danielle Musset, Le mariage à Moişeni, Roumanie, coll. Etudes et documents balkaniques, vol.3, Laboratoire d’Anthropologie sociale, Paris, 1981, p. 1)) care este nunta. Lucrarea a avut ca obiectiv studiul riturilor şi tradiţiilor nupţiale , dar şi acela de a cerceta manifestarea raporturile dintre sexe3.

Doi bărbaţi ne împărtăşesc  momentul propriei nunţi,  povestind cum se desfăşoară şi explicând unele tradiţii. Informatorii detaliază funcţiile  şi intervenţiile diferitelor personaje ale ceremoniei: starostele4, stegarul5, socăciţa6, mirii, naşii. Înregistrările cântecelor, dansurilor, ritualurilor şi a ambianţei din timpul nunţii devin ecoul celor două interviuri, completându-le în acelaşi timp. Casetofonul a surprins atmosfera petrecerii,  pus în funcţiune în numeroase reprize,  chiar şi în timpul deplasării cortegiului spre biserică. Putem asculta chiuituri ale feciorilor şi fetelor din timpul dansurilor, replici ale actorilor nunţii, dialoguri între nuntași, strigatul darului… Cercetătorul a studiat  și activitățile sociale: ca șezătorile sau primirea feciorilor în zi de sărbătoare la Moișeni. Putem asculta cântece interpretate numai de voci feminine, cântece pline de tristețea miresei ce va părăsi casa părintească, despre căsătoria din dragoste sauabordând statutul femeii căsătorite, etc. Pentru o mai bună întelegere a elementelor de literatură orală, comentariile înregistrărilor conțin unele versuri transcrise în română și traduse în franceză. În timpul acelorași șezători, puteți de asemenea asculta melodiile ondulatorii ale fluierelor populare..

Documentarea acestor arhive s-a realizat în colaborare cu doamna Danielle Musset care a avut bunăvoința de a reveni asupra propriilor notițe de cercetare. Fiecare descriere a înregistrărilor ce redau tradiții conține trimiteri la volumul 3 al revistei de Studii şi documente balcanice, lucrare7 pe care autoarea a depus-o odată cu înregistrările. Volumul conține transcrieri și traduceri ale discursurilor de rămas bun (Bulciugul miresei ; Bulciugul mirelui).

Așadar de ce încearcă socăcițele sa vândă nașului găina îndelung pregatită ? Cum se face negocierea ? Sau mai important: înainte sau după Jocul colacilor ?8. Lucrarea lui Danielle Musset și ascultarea înregistrărilor sunt elemente interesante pentru reconstituirea unei realităţi est-europene, o lume probabil demult dispărută – dacă ne gândim la efectele globalizării.

Fotografiile din articol aparțin cercetătorului Danielle Musset, autor al tezei Le mariage en Pays d’Oaș (nord-ouest de la Roumanie) au début des années 1970.

Varianta articolului în franceză: http://phonotheque.hypotheses.org/4761

  1. Danielle Musset este în prezent directoareaMuzeului Salagon []
  2. Această teză a fost scrisă sub îndrumarea lui Paul Henri Stahl şi susţinută în iunie 1978, la Şcoala de  Inalte Studii Sociale (EHESS) din Paris []
  3. Ibidem []
  4. Starostele, cuvânt învechit şi regionalism tradus în franceză prin meneur de jeu (conducătorul ceremoniei), care în contextul nunţii desemna persoana trimisă la părinții unei fete spre a o cere în căsătorie pentru altcineva, adică pețitorul. []
  5. Stegarul este tradus din româna ca porte-drapeau. Aici este vorba de steagul la nuntă, un drapel cu clopoţei. []
  6. Socăciță este cuvânt învechit  şi regionalism pentru bucătărese. În cadrul nunţii erau cele care se ocupau de pregătirea felurilor de mâncare şi a unei găini special preparate pentru a fi negociată cu naşul. []
  7. Această lucrare se va regăsi în catalogul Bibliotecii MMSH []
  8. [explicația în limba franceză a cuvântului "colaci"] []

Alina Zaharia

Professeur de français en Roumanie, titulaire d'un master de Réclame et Publicité de Bucarest, Alina Zaharia suit à présent les cours du Master Monde du Livre à Aix en Provence.

More Posts

Imprimer ce billet Imprimer ce billet

2 réflexions sur “ Ceremonia de căsătorie în Ţara Oasului : nou corpus disponibil la Fonoteca (MMSH, Aix-en-Provence) ”

  1. Haida,
    sa fi si o bucata de Romania în fonoteca !
    Si incâ mai bine, o bucata din Rômania din inainte…
    Nu conosc partea asta, doar nu este în aceasta zona ca au lucrat Bernard Lortat Jacob ?
    Bravo si merci pentru tot lucrul asta,
    Stiu ce am de facut cand vin la MMSH data urmatoara !
    Cécile Février

  2. Dna Février,
    Va mulțumesc pentru comentariu și felicitări. Nu mă așteptam să-mi scrieți în română. Genial! Vă felicit la rândul meu.
    Danielle Musset și Véronique Ginouvès mi-au oferit o șansă unică de a aduce o bucățică din România în Franța.
    Intr-adevăr, am găsit în biografia lui Bernard Lortat Jacob articole despre muzica din Ţara Oașului, dar și din Transilvania sau Dobrogea (muzica aromânilor). Datorită obeservației dvs, am găsit un articol interesant pe blogul lui Bernard Lortat Jacob (http://lortajablog.free.fr/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=2&Itemid=4).

    En français :
    Mme Février,
    Je vous remercie pour le commentaire et les félicitations. Je ne m’attendais pas que vous m’écriviez en roumain. C’est génial ! Je vous félicite aussi !
    Danielle Musset et Véronique Ginouvès m’ont offert une chance unique, comme vous dites, d’amener un morceau de Roumanie en France.
    En effet, j’ai trouvé dans la biographie de Bernard Lortat Jacob des articles (et notices) sur la musique d’Oaș, mais aussi de Transylvanie ou Dobrodgea (la musique des aroumains). Grâce à votre remarque, j’ai trouvé un article intéressant sur le blog de Bernard Lortat Jacob (http://lortajablog.free.fr/).

Laisser un commentaire

Votre adresse de messagerie ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *

Vous pouvez utiliser ces balises et attributs HTML : <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong> <embed style="" type="" id="" height="" width="" src="" object="" allowfullscreen="" allowscriptaccess="" cachebusting="" bgcolor="" quality="" flashvars=""> <iframe width="" height="" frameborder="" scrolling="" marginheight="" marginwidth="" src=""> <object style="" height="" width="" param="" embed=""> <param name="" value="">