În februarie 2011, etnologul Danielle Musset,¹ a depus la Fonoteca de la MMSH anchetele de teren realizate pentru teza sa de de doctorat având ca subiect Ceremonia de căsătorie în Moişeni, România ². Corpusul anchetelor, cu o durată totală de cinci ore, conţine două interviuri cu locuitori din Moişeni,  cântece, dansuri tradiţionale, ritualuri şi peisaje sonore din timpul nunţii. În cadrul practicii obligatorii pentru validarea anului 2 de master numit Monde du livre, am avut ocazia de a documenta cele 41 anchete de teren înregistrate între anii 1974-1977. Corpusul constituit este consultabil în baza de date Ganoub a Fonotecii.

Aceste anchete au fost înregistrate în Țara Oaşului (nord-vestul României),  în Moişeni, Huţa şi Bixad, sate din judeţul Satu Mare, într-o zonă încă puţin studiată în anii 70. În timpul unui voiaj, această zonă a atras curiozitatea etnologului Danielle Musset care s-a hotărât să studieze această piesă fundamentală a vieţii rurale, imediat influenţată atât de evoluţia mentalităţilor cât şi de orice altă schimbare a societăţii ((Danielle Musset, Le mariage à Moişeni, Roumanie, coll. Etudes et documents balkaniques, vol.3, Laboratoire d’Anthropologie sociale, Paris, 1981, p. 1)) care este nunta. Lucrarea a avut ca obiectiv studiul riturilor şi tradiţiilor nupţiale , dar şi acela de a cerceta manifestarea raporturile dintre sexe³.

Doi bărbaţi ne împărtăşesc  momentul propriei nunţi,  povestind cum se desfăşoară şi explicând unele tradiţii. Informatorii detaliază funcţiile  şi intervenţiile diferitelor personaje ale ceremoniei: starostele⁴, stegarul⁵, socăciţa⁶, mirii, naşii. Înregistrările cântecelor, dansurilor, ritualurilor şi a ambianţei din timpul nunţii devin ecoul celor două interviuri, completându-le în acelaşi timp. Casetofonul a surprins atmosfera petrecerii,  pus în funcţiune în numeroase reprize,  chiar şi în timpul deplasării cortegiului spre biserică. Putem asculta chiuituri ale feciorilor şi fetelor din timpul dansurilor, replici ale actorilor nunţii, dialoguri între nuntași, strigatul darului… Cercetătorul a studiat  și activitățile sociale: ca șezătorile sau primirea feciorilor în zi de sărbătoare la Moișeni. Putem asculta cântece interpretate numai de voci feminine, cântece pline de tristețea miresei ce va părăsi casa părintească, despre căsătoria din dragoste sauabordând statutul femeii căsătorite, etc. Pentru o mai bună întelegere a elementelor de literatură orală, comentariile înregistrărilor conțin unele versuri transcrise în română și traduse în franceză. În timpul acelorași șezători, puteți de asemenea asculta melodiile ondulatorii ale fluierelor populare..

Documentarea acestor arhive s-a realizat în colaborare cu doamna Danielle Musset care a avut bunăvoința de a reveni asupra propriilor notițe de cercetare. Fiecare descriere a înregistrărilor ce redau tradiții conține trimiteri la volumul 3 al revistei de Studii şi documente balcanice, lucrare⁷ pe care autoarea a depus-o odată cu înregistrările. Volumul conține transcrieri și traduceri ale discursurilor de rămas bun (Bulciugul miresei ; Bulciugul mirelui).

Așadar de ce încearcă socăcițele sa vândă nașului găina îndelung pregatită ? Cum se face negocierea ? Sau mai important: înainte sau după Jocul colacilor ?⁸. Lucrarea lui Danielle Musset și ascultarea înregistrărilor sunt elemente interesante pentru reconstituirea unei realităţi est-europene, o lume probabil demult dispărută – dacă ne gândim la efectele globalizării.

Fotografiile din articol aparțin cercetătorului Danielle Musset, autor al tezei Le mariage en Pays d’Oaș (nord-ouest de la Roumanie) au début des années 1970.

Varianta articolului în franceză: http://phonotheque.hypotheses.org/4761

1. Danielle Musset este în prezent directoareaMuzeului Salagon [↩]
2. Această teză a fost scrisă sub îndrumarea lui Paul Henri Stahl şi susţinută în iunie 1978, la Şcoala de  Inalte Studii Sociale (EHESS) din Paris [↩]
3. Ibidem [↩]
4. Starostele, cuvânt învechit şi regionalism tradus în franceză prin meneur de jeu (conducătorul ceremoniei), care în contextul nunţii desemna persoana trimisă la părinții unei fete spre a o cere în căsătorie pentru altcineva, adică pețitorul. [↩]
5. Stegarul este tradus din româna ca porte-drapeau. Aici este vorba de steagul la nuntă, un drapel cu clopoţei. [↩]
6. Socăciță este cuvânt învechit  şi regionalism pentru bucătărese. În cadrul nunţii erau cele care se ocupau de pregătirea felurilor de mâncare şi a unei găini special preparate pentru a fi negociată cu naşul. [↩]
7. Această lucrare se va regăsi în catalogul Bibliotecii MMSH [↩]
8. [explicația în limba franceză a cuvântului “colaci”] [↩]