Archives de catégorie : roumain

Practica la Fonoteca MMSH : à propos de La Cité Radieuse din Marsilia

În calitatea pe care o am de sociolog, bursier postdoctoral al Academiei Române – Filiala Iași, fiind totodată și cadru didactic la Universitatea Petre Andrei din Iași, am decis să efectuez în luna august 2011 un stagiu de documentare în străinătate. Subiectele mele de cercetare se concentrează în principal pe sociologia comunităților iar în cadrul proiectului Filialei Iași a Academiei Române tema mea este formulată astfel: O perspectivă comunitaristă asupra vieții sociale în spațiul urban românesc. Mecanisme de instituire și de perpetuare a disfuncțiilor sociale.

Conceptul arhivelor de teren mi s-a părut întotdeauna extrem de atrăgător. Orientat în ultimii ani cu precădere spre studii în care utilizez majoritar date cantitative, am considerat oportun să echilibrez puțin abordarea și să îmi îndrept atenția către abordări care favorizează datele de tip calitativ. În mod natural aceasta m-a condus către fonoteca din cadrul Casei Mediteraneene a Științelor Omului unde am contactat-o pe d-na Veronique Ginouves, un profesionist pasionat al Arhivelor sonore.

Diversitatea și complexitatea datelor existente în cadrul fonotecii sunt deosebite. La dispoziția cercetătorilor se află peste 5.000 de ore de arhivă. Aceasta poate fi descurajant dacă încerci să identifici singur dosarul care te-ar putea ajuta cel mai mult în demersul tău. După ce ce i-am indicat zona mea de interes profesional pentru acest stagiu, Veronique Ginouve mi-a pregatit un dosar care s-a potrivit excelent și îi multumesc foarte mult pentru asta. Dosarul este legat de „unitatea rezidențială” Cité Radieuse din Marsilia, prima dintre cele 5 asemenea construcții realizate după planurile și în viziunea arhitectului Le Corbusier. Acesta propunea o construcție gândită să ofere oportunitatea dezvoltării unei vieți sociale bogate pentru rezidenți, o soluție pentru generarea spiritului comunitar într-o clădire tipic urbană. De altfel, anchetele sunt cu atât mai originale cu cât ele nu au fost realizate în cadrul unui program de cercetare așa cum se întâmplă cel mai adesea ci de către o persoană care a dorit să patrimonializeze memoria acestui proiect arhitectural și a primilor rezidenți.

Este vorba despre o serie de interviuri realizate de Serge Mercier (fotograf de presă) cu Suzane Lherisson, Președinte de onoare al Asociației Rezidenților din Unitatea Rezidențială Cité Radieuse din Marsilia. Trebuie specificat că la toate întâlnirile, cu excepția uneia, a fost prezentă și o a treia persoană care a fost la un moment dat Președinte al Asociației rezidenților din unitatea rezidențială Cité Radieuse din Marsilia. De cele mai multe ori acționează ca intervievator, dar uneori ca subiect. Este revelator faptul că toți cei trei locuiesc în Cité Radieuse. Dacă subiectul este dintre primii locatari (1952), cealaltă doamnă a venit în 1999 (informație de asemenea dedusă din context) în timp ce intervievatorul este locatar din 2001.

Dosarul constă dintr-o serie de 17 fișiere audio digitale care însumează un total de 25h00m15s înregistrate pe parcursul mai multor săptămâni din vara anului 2009. Subiectul principal al anchetei este cu totul exceptional: practic timp de decenii, Suzane Lherisson s-a dedicat Asociației și în general vieții comune în Cité Radieuse. A păstrat tot ceea ce a avut legătură cu imobilul și cu Asociația încă de la debutul locuirii care s-a petrecut în anul 1952. Astfel, bazându-se pe o memorie care nu o trădează câtuși de puțin nici la o vârstă înaintată, ca de altfel și pe arhiva personală, subiectul ne oferă o imagine consistentă și cuprinzătoare a ceea ce a însemnat și înseamnă locuirea în Cité Radieuse.

Pentru mai multe aspecte de natură tehnică, epistemologică și metodologică puteți consulta notele și observațiile pe care le-am redactat în cadrul materialului fiche corpus. Tot acolo am indicat și o serie de alte surse utile pentru informarea pe acest subiect.

Sarcina mea a fost una dublă. Pe de o parte, am realizat o tratare primară a datelor din fișiere pentru a permite altor cercetători interesați să le consulte cu mai multă ușurință. Astfel, am identificat în fiecare fișier în parte și am indicat corespunzător temele relevante și intervalul în care acestea sunt abordate. De asemenea, am completat o fișă standard pentru fiecare fișier în parte ce cuprinde și un succint rezumat al informațiilor conținute. Pe de altă parte, am realizat o analiză secundară a datelor respective din perspectiva temei mele de cercetare. Întrebarea esențială la care am căutat răspuns a fost legată de gradul în care s-a materializat viziunea inițială a lui Corbusier referitoare la apariția semnificativă a spiritului comunitar în acest imobil dar nu voi dezvolta aici subiectul pentru că o voi face într-un articol dedicat ce va apărea în toamna viitoare.

Dosarul oferă cercetătorilor posibilitatea de a înțelege mai bine funcționarea vieții asociative într-un complex locativ atât de special precum Cité radieuse. Amploarea și profunzimea prezentării sunt rarisime. Avem de-a face atât cu aspecte ce țin de istoria vieții pentru o durată de depășește 6 decenii cât și cu elemente care evidențiază maniera de inițiere și dezvoltarea unei Asociații de locatari cu o anvergură ce depășește cu mult inițiative similiare. Avem și aici imaginea unui demers pe peste 5 decenii și o înlănțuire de întâmplări interesante și de personaje remarcabile. Regăsim informații despre viața obișnuită în complex, despre activitățile prilejuite de diversele sărbătoriri, despre maniera de conturare a interacțiunii dintre rezidenți, despre initiativele de dezvoltare la fel ca și despre cele de prezervare, despre influența amenajării spațiului asupra relațiilor fie dintre membrii familiei fie dintre vecini ș.a.m.d.

Este totodată o pledoarie implicită deosebit de convingătoare pentru importanța implicării în activități colective care exced spațiul propriei locuințe pentru a se evita degradarea spațiului colectiv.

Am beneficiat în cadrul acestui stagiu de o excelentă oportunitate pentru dezvoltarea mea profesională și vreau să mulțumesc încă o dată dnei Veronique Ginouvès pentru tot ceea ce face în cadrul fonotecii. Practic numele domniei sale devine încet-încet sinonim cu cel al fonotecii iar asta spune enorm despre entuziasmul neștirbit și profesionalismul impecabil de care dă dovadă. Un cuvânt de mulțumire și pentru Corine, coleg de birou întotdeauna atent și dedicat.

Notă – fotografiile La cité Radieuse, juin 2011 –  Véronique Ginouvès , Tudor Pitulac, Corinne Cassé, août 2011.

Billet en français : http://phonotheque.hypotheses.org/5443

Blog post in englishhttp://phonotheque.hypotheses.org/5470

Autor : Tudor Pitulac (tudorpitulac[at]yahoo[dot]com)

 

Ceremonia de căsătorie în Ţara Oasului : nou corpus disponibil la Fonoteca (MMSH, Aix-en-Provence)

În februarie 2011, etnologul Danielle Musset,1 a depus la Fonoteca de la MMSH anchetele de teren realizate pentru teza sa de de doctorat având ca subiect Ceremonia de căsătorie în Moişeni, România 2. Corpusul anchetelor, cu o durată totală de cinci ore, conţine două interviuri cu locuitori din Moişeni,  cântece, dansuri tradiţionale, ritualuri şi peisaje sonore din timpul nunţii. În cadrul practicii obligatorii pentru validarea anului 2 de master numit Monde du livre, am avut ocazia de a documenta cele 41 anchete de teren înregistrate între anii 1974-1977. Corpusul constituit este consultabil în baza de date Ganoub a Fonotecii.

Aceste anchete au fost înregistrate în Țara Oaşului (nord-vestul României),  în Moişeni, Huţa şi Bixad, sate din judeţul Satu Mare, într-o zonă încă puţin studiată în anii 70. În timpul unui voiaj, această zonă a atras curiozitatea etnologului Danielle Musset care s-a hotărât să studieze această piesă fundamentală a vieţii rurale, imediat influenţată atât de evoluţia mentalităţilor cât şi de orice altă schimbare a societăţii ((Danielle Musset, Le mariage à Moişeni, Roumanie, coll. Etudes et documents balkaniques, vol.3, Laboratoire d’Anthropologie sociale, Paris, 1981, p. 1)) care este nunta. Lucrarea a avut ca obiectiv studiul riturilor şi tradiţiilor nupţiale , dar şi acela de a cerceta manifestarea raporturile dintre sexe3.

Doi bărbaţi ne împărtăşesc  momentul propriei nunţi,  povestind cum se desfăşoară şi explicând unele tradiţii. Informatorii detaliază funcţiile  şi intervenţiile diferitelor personaje ale ceremoniei: starostele4, stegarul5, socăciţa6, mirii, naşii. Înregistrările cântecelor, dansurilor, ritualurilor şi a ambianţei din timpul nunţii devin ecoul celor două interviuri, completându-le în acelaşi timp. Casetofonul a surprins atmosfera petrecerii,  pus în funcţiune în numeroase reprize,  chiar şi în timpul deplasării cortegiului spre biserică. Putem asculta chiuituri ale feciorilor şi fetelor din timpul dansurilor, replici ale actorilor nunţii, dialoguri între nuntași, strigatul darului… Cercetătorul a studiat  și activitățile sociale: ca șezătorile sau primirea feciorilor în zi de sărbătoare la Moișeni. Putem asculta cântece interpretate numai de voci feminine, cântece pline de tristețea miresei ce va părăsi casa părintească, despre căsătoria din dragoste sauabordând statutul femeii căsătorite, etc. Pentru o mai bună întelegere a elementelor de literatură orală, comentariile înregistrărilor conțin unele versuri transcrise în română și traduse în franceză. În timpul acelorași șezători, puteți de asemenea asculta melodiile ondulatorii ale fluierelor populare..

Documentarea acestor arhive s-a realizat în colaborare cu doamna Danielle Musset care a avut bunăvoința de a reveni asupra propriilor notițe de cercetare. Fiecare descriere a înregistrărilor ce redau tradiții conține trimiteri la volumul 3 al revistei de Studii şi documente balcanice, lucrare7 pe care autoarea a depus-o odată cu înregistrările. Volumul conține transcrieri și traduceri ale discursurilor de rămas bun (Bulciugul miresei ; Bulciugul mirelui).

Așadar de ce încearcă socăcițele sa vândă nașului găina îndelung pregatită ? Cum se face negocierea ? Sau mai important: înainte sau după Jocul colacilor ?8. Lucrarea lui Danielle Musset și ascultarea înregistrărilor sunt elemente interesante pentru reconstituirea unei realităţi est-europene, o lume probabil demult dispărută – dacă ne gândim la efectele globalizării.

Fotografiile din articol aparțin cercetătorului Danielle Musset, autor al tezei Le mariage en Pays d’Oaș (nord-ouest de la Roumanie) au début des années 1970.

Varianta articolului în franceză: http://phonotheque.hypotheses.org/4761

  1. Danielle Musset este în prezent directoareaMuzeului Salagon []
  2. Această teză a fost scrisă sub îndrumarea lui Paul Henri Stahl şi susţinută în iunie 1978, la Şcoala de  Inalte Studii Sociale (EHESS) din Paris []
  3. Ibidem []
  4. Starostele, cuvânt învechit şi regionalism tradus în franceză prin meneur de jeu (conducătorul ceremoniei), care în contextul nunţii desemna persoana trimisă la părinții unei fete spre a o cere în căsătorie pentru altcineva, adică pețitorul. []
  5. Stegarul este tradus din româna ca porte-drapeau. Aici este vorba de steagul la nuntă, un drapel cu clopoţei. []
  6. Socăciță este cuvânt învechit  şi regionalism pentru bucătărese. În cadrul nunţii erau cele care se ocupau de pregătirea felurilor de mâncare şi a unei găini special preparate pentru a fi negociată cu naşul. []
  7. Această lucrare se va regăsi în catalogul Bibliotecii MMSH []
  8. [explicația în limba franceză a cuvântului « colaci »] []

Alina Zaharia

Professeur de français en Roumanie, titulaire d'un master de Réclame et Publicité de Bucarest, Alina Zaharia suit à présent les cours du Master Monde du Livre à Aix en Provence.

More Posts